Hipotiroidism vs hipertiroidism: diferentele dintre cele doua afectiuni ale glandei tiroide

Hipotiroidism vs hipertiroidism: diferentele dintre cele doua afectiuni ale glandei tiroide
Hipotiroidismul si hipertiroidismul sunt doua afectiuni care vizeaza aceeasi parte anatomica, glanda tiroida, dar care au efecte diferite asupra organismului si simptome distincte.

In termeni simpli, hipotiroidismul se refera la glanda tiroida inactiva (care nu produce o cantitate suficienta de hormoni), pe cand hipertiroidismul este caracterizat prin activitatea accelerata a glandei tiroide si productia excesiva de hormoni.
Rolul de baza al glandei tiroide

Glanda tiroida este localizata in portiunea frontala a gatului si afecteaza aproape toate procesele metabolice ale corpului, inclusiv viteza batailor inimii sau rapiditatea de ardere a caloriilor. Atunci cand productia anormala de hormoni se instaleaza la acest nivel, metabolismul nu mai functioneaza corespunzator.

Tiroida, cea mai mare glanda endocrina a corpului omenesc, secreta doi hormoni triiodotironina (T3) si tiroxina (T4). Procesul este controlat de tirotropina, hormon produs de glanda hipofiza anterioara. Dereglarile de la nivel tiroidian sunt induse de mai multi factori, printre care se numara expunerea la radiatii, ereditatea, stresul, alimentatia dezechilibrata sau lipsa iodului in organism.

Exista doua categorii principale de boli tiroidiene cele care vizeaza productia de hormoni (prea mare sau prea mica) si cele care presupun cresterea si dezvoltarea de noduli. Statisticile medicale arata ca nodulii tiroidieni sunt foarte frecventi (aproape 50% din populatia de peste 50 de ani prezinta acest diagnostic), insa vestea buna este ca cei mai multi dintre acestia nu sunt cancerosi.

Diferente hipotiroidita si hipertiroidita
Hipotiroidism
Ce este: glanda tiroida are o activitate incetinita, nu mai secreta suficienti hormoni asa ca intregul organism este incetinit.
Cauze: in cele mai multe cazuri, cauza aparitiei hipotiroiditei este boala autoimuna Hashimoto, cunoscuta si sub numele de tiroidita limfocitara cronica. Alte cauze sunt: excesul de iod, anumite tratamente medicamentoase, mostenirea genetica ori un tratament agresiv pentru hipertiroidism.
Diagnosticare: analize de sange (TSH, TSI), ecografie glanda tiroida.
Simptome: crestere in greutate, pierderea apetitului, intoleranta la frig, scaderea pulsului, infertilitate, pierderea libidoului, oboseala, constipatie, depresie, probleme de memorie, probleme de concentrare, piele uscata, par uscat, caderea parului, caderea sprancenelor, ciclul menstrual prelungit, dureri articulare si musculare, musculatura rigida.

Hipertiroidism
Ce este: glanda tiroida are o activitate intensa si produce hormoni tiroidieni in exces, accelerand metabolismul.
Cauze: boala autoimuna Basedow Graves, deficit de iod, anumite tratamente medicamentoase, noduli tiroidieni.
Diagnosticare: analize de sange (TSH, TSI), ecografie glanda tiroida.

Simptome: scaderea in greutate, cresterea apetitului, intoleranta la caldura, tahicardie, hipertensiune, infertilitate, pierderea libidoului, oboseala, neliniste, anxietate, stare de nervozitate, diaree, transpiratii abundente, pigmentarea pielii, caderea parului, mancarimi la nivelul pielii, dereglari menstruale, tremur continuu al mainilor si slabiciune musculara.
Tratamentul hipertiroidismului si al hipotiroidismului
In cazul hipotiroidismului, cronicitatea bolii indica necesitatea urmarii tratamentului de specialitate pe toata durata vietii, pentru mentinerea in limite normale a hormonului stimulator tiroidian TSH si a tiroxinei. Acest lucru va controla manifestarea simptomelor pe termen lung. Tot in hipotiroidism se administreaza un tratament de substitutie hormonala atent dozat pentru a nu bulversa parametrii metabolici (acest lucru ar putea afecta grav functionalitatea sistemului cardiac).

Hipertiroidismul netratat poate conduce la deces, insa majoritatea pacientilor prezinta raspunsuri bune la tratament. Posibilitatile terapeutice in cazul glandei tiroide hiperactive sunt
– Tratamentul cu iod radioactiv. Urmareste redimensionarea glandei tiroide si disparitia simptomelor in maximum 6 luni. Desi eficacitatea sa este cea mai satisfacatoare, nu se recoamnda pacientilor mai tineri de 20 de ani, femeilor insarcinate si mamelor care alapteaza.

– Medicamentele antitiroidiene de sinteza. Sunt recomandate persoanelor diagnosticate cu boala Graves, care au depasit varsta de 50 de ani.
– Interventia chirurgicala (tiroidectomia). Necesara pentru eliminarea unei portiuni din tiroida si necesara in foarte putine cazuri.
Surse: www.sfatulmedicului.ro
doc.ro