In viata intalnim persoane de care ne simtim atrasi desi relatia pe care o avem cu ei este una toxica.
Stim ca nu ne face bine aceasta relatie, insa nu ne putem stapani acel imbold de a fi aproape de ei. Aceste persoane sunt mereu in mintea noastra, speram sa ii vedem, sa ii auzim,
speram sa vedem un apel sau un mesaj de la ei. Am face orice ca si ei sa simta la fel, am face orice pentru a-i vedea zambind, pentru a petrece timp alaturi de ei. Cu toate acestea, atunci cand ne uitam in ochii lor nu vedem ceea ce ne-ar placea sa vedem. Ceea ce vedem este o deconectare a lor fata de noi, o distanta pe care ei o impun.
Cumva, nu sunt in totalitate prezenti atunci cand sunt cu noi, indiferent cat de tare ne-am dori noi sa se bucure exact asa cum ne bucuram si noi.
Acea persoana ne poate face complimente diverse si am vrea sa ii credem, am vrea sa stim ca simt exact asa cum spun, dar ceva in tonalitatea lor ne face sa ne indoim de cuvintele lor.
Faptul ca sentimentele nu ne sunt impartasite provoaca o mare durere. Paradoxal este ca ne simtim atrasi de aceasta durere si chiar daca decidem sa ne indepartam, exista ceva, o forta, ce ne face sa ne intoarcem.
„Poate de data aceasta va fi diferit”, continuam sa ne spunem si sa ne amagim.
In adancul tau stii ca nimic nu se va schimba, insa inchizi ochii si iti doresti din toata inima ca intr-adevar sa fie altfel.
Rational, poti face diferenta intre o persoana pentru care esti o prioritate si o persoana pentru care esti o optiune. Din pacate, insa, de cele mai multe ori actionam cu inima si nu cu capul.
Ne e greu sa recunoastem, dar este o pura imaturitate din partea noastra.
Stim si noi foarte bine ca meritam sa primim ceea ce este mai bun si sa nu ne lasam pana cand nu ne este bine. Prin urmare….de ce ne complacem intr-o situatie si alaturi de o persoana care ne face rau?
Cu totii ne spun ca nu sunt potriviti pentru noi, familia, prietenii, insa ne incapatanam si alegem sa nu ii luam in considerare. Orbi, ignoram orice parere sincera si orice urma de ratiune si ne intoarcem la ea, la acea persoana toxica ne ce aduce numai rau.
Tuturor ni se poate intampla sa fim raniti. Suntem oameni si cu totii avem sentimente.
Poate ca nu putem controla ceea ce simtim, insa, cu siguranta putem controla modul in care suntem tratati. Ne place sa credem ca oamenii se pot schimba pentru noi, insa este complet fals.
Nu se va intampla acest lucru si nu trebuie sa toleram rautatile nimanui. Noi impunem limitele si noi avem grija sa ne invingem propriile pattern-uri care ne fac rau. Depinde de noi daca vom fi cel mai bun prieten al nostru sau cel mai mare dusman.
SURSA: www.thinkinghumanity.com/
Traducere si adaptare: Echipa Dr. Andrei Laslau