V-ați gândit vreodată că, de fapt, grăsimile pot fi bune? Și mai mult, pot fi aliați de nădejde atunci când demarăm o dietă? Regimul alimentar înseamnă, înainte de orice, echilibru și constanță. Și pentru că știu că nu puțini dintre noi se luptă cu kilogramele în plus după perioada sărbătorilor de iarnă, informațiile de mai jos cu siguranță vă vor interesa. Am stat de vorbă cu dr. Andrei Laslău despre beneficiile grăsimilor și iată ce am aflat:
Dr. Laslău ne explică de la bun început că aceasta este o generalizare incorectă. Există grăsimi despre care toată lumea spune că sunt sănătoase, cum ar fi cele din nuci, semințe, avocado, măsline sau din uleiul de pește, există grăsimi despre care mult timp s-a afirmat că sunt nesănătoase ( unt/untură/grăsimile din carne), fapt nedovedit încă științific și există grăsimi despre care s-a crezut multă vreme că sunt bune (margarina), dar care s-au dovedit a fi mortale. Orice fel de grăsime, însă, în forma ei naturală poate fi bună, iar orice fel de grăsime procesată este, cel mai probabil, nocivă. Asta înseamnă că semințele de floarea soarelui ar putea fi ok, dacă sunt crude. Dacă sunt prăjite și sărate sau măcinate și transformate în ulei, ele devin nocive, mai ales dacă uleiul este și întărit și transformat în margarină.
Dr. Laslău explică lucrurile simplist, fără a intra în teoria saturatelor, mononesaturatelor, polinesaturatelor și recomandă spre consum grăsimile din carne, pește, brânză, ou, oleaginoase vegetale – nuci / semințe ( nuci , migdale , caju, floarea soarelui, nuci macadamia, nuci braziliene, nucă de cocos ), dar și din avocado sau din măsline. La limită, nici untul nu este extrem de dăunător. De cealaltă parte, grăsimile pe care trebuie să le evitați sunt margarina și toate produsele care o au pe etichetă, în formă de uleiuri vegetale hidrogenate sau parțial hidrogenate. În egală măsură, pentru gătit, este recomandat să folosiți ulei de cocos sau unt clarifiat.
Cantitatea în sine depinde foarte mult de tipul de dietă – o dietă cu mai mulți carbohidrați ar trebui să aibă mai puține grăsimi și vice-versa. În egală măsură, depinde foarte mult de obiectiv: vrei să scazi / vrei să crești în greutate, vrei să îți păstrezi greutatea. În esență, dacă ții o dietă restricționată caloric, eventual, low carb, după ce ai socotit carbohidrații și proteina pentru a-ți păstra maxim de masă musculară, restul înseamnă grăsime. Asta poate fi mai mult sau mai puțin. În esență, dacă ești atent, poți mânca destul de mult, de exemplu : 100 grame de unt au 80 grame de grăsime, dar 100 grame de iaurt grecesc cu 10% grăsime au doar 10 grame de grăsime, ceea ce înseamnă că pentru a atinge 80 grame de grăsime, poți mânca 800 grame de iaurt grecesc. Nu există o cantitate general valabilă pentru toată lumea, dar, în esență, 25-50 grame de nuci și, eventual, un iaurt grecesc zilnic de 150-200 grame ar putea să-și permită oricine. Mare atenție la nuci și semințe! Trebuie consummate în porții controlate. E ușor să te arunci la o pungă de 500 grame de migdale și să uiți că au aproape 3000 kcal, lucru ce sigur nu ne este util când vrem să slăbim.
Există o frică exagerată de grăsimi. Însă, chiar și când vrei să le reduci cu tot dinadinsul – explică dr. Laslău – sub 30 grame de grăsime nu se recomandă nimănui pe termen lung. Nu e sănătos pentru functționarea optimă a sistemului endocrin, pentru producerea hormonilor sexuali, pentru absorbția vitaminelor liposolubile, pentru absorbția anumitor polifenoli, pentru senzația de sațietate. Totodată, dietele sărace în grăsimi pot genera depresie. 30 grame de grăsime înseamnă foarte puțin , mai précis, 50 grame de mix de nuci, împreună cu ceva vitamine, minerale, fibre.
…carbohidrați. Aceasta combinație de zahăr cu margarină care se găsește în tot ceea ce înseamnă zaharose, făinoase, patiserie, cofetărie, dulciuri este cea care ne îngrașă peste măsură. Însă, și combinația de nuci și semințe cu fructe uscate este la fel de nocivă. În rest, orice combinație se poate încerca. Recomandarea dr. Laslău este să încercați și să vedeți dacă tolerați – ascultați-vă corpul! Poți mânca și carne și brânză și nuci și salată la aceeași masa și să nu pățești nimic. Alții poate sunt mai sensibili și nu tolerează asemenea “combinații “. În esență, însă, teoria combinațiilor alimentare este un MIT – nu există fundament științific pentru o combinație sau alta, dar, din punct de vedere metabolic, carbohidrații și grăsimile nu ar trebui să se regăsească în aceeași masă sau în aceeași zi. Fie mănânci proteine și grăsimi, fie proteine și carbohidrați (de preferat ar fi să faci și sport în ziua în care mănânci carbohidrați ). De obicei, varianta cu mulți carbohidrați ajunge să fie și cu multă grăsime, pentru foarte mulți oameni, lucru ce duce la obezitate.
Există, într-adevar, personae care aleg să excludă întru totul grăsimile din alimentația zilnică. În acest sens și, ca o concluzie, dr. Andrei Laslău, ne trage un ultim semnal de alarmă. O asemenea privare poate genera reacții în lanț, toate neplaăcute, precum: deficit de vitamine liposolubile, funcție hormonală afectată, scăderea imunității, depresie, risc mărit de suicid, lipsa senzației de sațietate, pofta de mâncare exagerată, pofta de dulce, dorința de a avea mese copioase, infertilitate, iar în varianta extremă, căderea părului, căderea unghiilor. Așadar, gustați, nu abuzați! Grăsimile, în cantități rezonabile, vă pot aduce multe beneficii.
Interviu elacraciun.ro – preluare integrala cu acord scris
Dr. Andrei Laslau
SLABESTE MANCAND REGESTE, INCLUSIV GRASIMI ! ( TM )
CONTACT : www.andreilaslau.ro/contact
TRANSFORMARI : www.andreilaslau.ro/transformari
This website uses cookies.