Comerţul a ajuns la forme de manifestare extremă. Dezvoltarea reţelelor de hypermarketuri a crescut fulgerător viteza în care se fac cumpărăturile şi cantitatea de alimente cumpărate la o singură aprovizionare. Un coş cu 20 de kilograme de mâncare se umple în mai puţin de 30 de minute.
Spaţiile uriaşe fac loc unui număr imens de produse, confuzionând consumatorii. S-a ajuns la situaţii extreme, produse contrafăcute folosind denumiri generice într-un mod înşelător: există caşcavalul care nu conţine brânză, frişca fără smântână, pateul fără ficat, pasta de unt care nu conţine unt sau ciocolata cu alune care are doar 10% cacao şi doar 0,1% alune.
Şi, mai ales, există şunca fără niciun fel de carne.
Noutate: fiecare producător are dreptul la reţeta proprie
Nu există un control al reţetelor, susţin voci din partea autorităţilor care reglementează punerea pe piaţă a alimentelor din carne sau lactate. Până anul acesta, fiecare companie care producea mezeluri, bunăoară, îşi autoriza reţetele folosite la direcţiile agricole.
Acum această avizare nu mai e necesară.
Potrivit şefului Direcţiei Sanitare Timiş, asistăm la un vid legislativ în ceea ce priveşte alimentele de origine animală iar singura soluţie e să citim cu maximă atenţie etichetele şi să cumpărăm produse care conţin exclusiv carne sau lapte.
„Până acum jumătate de an, orice companie care producea mezeluri trebuia să îşi scoată o licenţă de la Direcţia Agricolă. Această licenţă stabilea inclusiv componenţa produselor, adică reţetele după care se fabricau acestea. Aprobarea acestor reţeţe se făcea ţinând cont de normele europene în vigoare”, explică Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei Agricole Timiş.
Integrarea în UE a deschis poarta „alimentelor mutant”
Sorin Mierlea, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea programelor și strategiilor din România, atrage atenţia că în proporţie de 90% mesajele de pe etichete, de genul „cu gust de…” nu contravin legislaţiei naţionale şi europene. De exemplu, un parizer cu carne de curcan care conţine doar 50% carne de curcan şi în rest şorici şi slănină este în regulă dacă în apelativ nu apare prepoziţia „de” ci „cu”. Adică nu „şuncă de curcan” ci „şuncă cu carne de curcan”. Modul în care este realizat designul etichetei, înghesuind cuvintele unele în altele, creează însă confuzie în ochii cumpărătorilor.
Totuşi, potrtivit Codului Consumatorului, dacă un mesaj de pe eticheta unui produs poate da naştere la interpretări, acesta poate fi considerat ilegal.
„Consumatorul român trebuie să înceapă să aibă această educaţie de a citi etichetele atunci când îşi alege un produs. Cei din industria alimentară şi-au dat seama că într-o proporţie destul de mare consumatorul nu citeşte ceea ce e notat pe etichetă din punctul de vedere al conţinutului şi atunci prin mijloace publicitare induce un anumit mesaj, fără a fi în conformitate cu ceea ce se găseşte în acel produs”, a declarat Mierlea.
Citeste continuarea pe pagina urmatoare===>