Uleiul de palmier
Acesta este ideal pentru prajit, deoarece ramane stabil pana la temperaturi de 230°C, avand o rezistenta naturala la oxidare, transformandu-l intr-un ulei mai sanatos pentru gatit si prajit. Uleiul de palmier are avantaje majore fata de celelalte uleiuri vegetale: nu patrunde in alimente, nu miroase, nu face fum si nu isi schimba culoarea.
Uleiul de palmier este bogat in vitaminele A si E, antioxidanti puternici indispensabili apararii organismului de actiunea nociva a radicalilor liberi (accelereaza procesul de imbatranire si favorizeaza aparitia inflamatiilor in corp).
Cel mai sanatos este uleiul de palmier nehidrogenat.
Uleiul de palmier contine 40% – acizi grasi mononesaturati, 10% – acizi grasi polinesaturati si 50% acizi grasi saturati.
Atentie! Uleiul de palmier nu se descompune in substante toxice, insa acest lucru este valabil doar daca este prajit o singura data. Si totusi, chiar si acest tip de ulei trebuie folosit cu masura, deoarece nu reduce numeroasele riscuri pe care le au alimentele prajite asupra sanatatii.
Uleiul de rapita
Are un punct de ardere ridicat, putand fi folosit fara griji pentru prajirea sau frigerea alimentelor. Acesta este indicat pentru gatirea legumelor. Acesta este mult mai sarac in grasimi saturate (are 6% grasimi saturate, spre deosebire de uleiul de masline, care are 14,3%) si un procentaj de 10 ori mai mare de acizi grasi omega 3 si 50% mai multa vitamina E.
Uleiul de rapita contine acid alpha-linoleic, un precursor al Omega 3, care ajuta la reducerea hipertensiunii si la scaderea nivelului de colesterol, prevenind formarea cheagurilor de sange pe artere si diminuand riscul aparitiei unor boli cardio-vasculare.
Uleiul din seminte de in
Uleiul de in nu este recomandat deloc pentru prajeli, ci la salate sau adaugat la mancaruri, dupa ce acestea au fost gatite. Acesta contine de doua ori mai multi acizi grasi esentiali Omega 3 decat pestele. Prin prajire, uleiurile se oxideaza si devin astfel puternic aterogene, regasindu-se pe arterele noastre dupa ce le consumam.
Atentie! Este recomandat ca uleiurile polinesaturate sa fie pastrate la rece si la intuneric, deoarece acidul oleic sufera în prezenta luminii transpozitii. Pastrati sticlele cu ulei la întuneric si racoare în sticle brune (preferabil in frigider sau intr-o camara racoroasa).
Uleiul de susan
Acesta este ideal pentru a prepara soté-uri. La fel ca uleiul de masline, si acesta contine grasimi mononesaturate, sanatoase pentru inima, care rezista gatirii la temperaturi foarte inalte si medii.
Uleiul de porumb
Acesta nu ar trebui folosit la prajit, decat la temperaturi medii. Este recomandat pentru salate deoarece ofera un gust aparte si este foarte sanatos. De asemenea, nu contine colesterol si sodiu si este bogat in vitaminele din grupa B, C, D, E, caroten, fosfatide si microelemente precum fier, mangan, cupru, crom si aluminiu.
De asemenea, continutul bogat de acizi grasi nesaturati din acest ulei duce la marirea rezistentei organismului la bolile infectioase si favorizeaza eliminarea din organism a excesului de colesterol. Se spune despre uleiul de porumb ca ar contine “vitamina tineretii”, un antioxidant care incetineste imbatranirea.
Uleiul de nuci
Este cel mai bun pentru prepararea salatelor. Uleiul de nuci contine o cantitate semnificativa de acizi grasi, ajutand la protejarea sanatatii inimii. Acesta ofera o aroma delicata de nuci preparatelor, avand un punct de ardere scazut. De aceea, se recomanda folosirea sa doar in pregatirea salatelor.
Iata de cate ori se poate folosi uleiul pentru gatit
Specialistii recomanda sa folosim uleiul trebuie o singura data la gatit. Prin refolosire, produsul incepe sa emane substante toxice cancerigene”. De asemenea, proprietatile benefice ale uleiului sunt distruse de la prima folosire. Uleiurile vegetale ofera organismului beneficii, datorita continutului bogat in omega 3 si 6.
Sursa: culinar.bzi.ro
Articol preluat integral cu acord scris.