Angina pectorala inseamna prezenta durerii, de obicei retrosternala (poate fi si epigastrica), cu caracter de arsura, opresiune (“greutate”), constrictie (“gheara”, “menghina”), localizata sau cu iradiere in zona precordiala, gat, mandibula, umeri, brate, antebrate, posterioare catre omoplati, regiunea interscapulovertebrala.
In general, durerea are caractere specifice in ce priveste durata (de la 5 minute pana la 15-20 minute), declasarea (efort, emotie, frig) si disparitia (incetare prompta la repaus, nitroglicerina). Poate fi insotita de dispnee (senzatie de lipsa de aer), palpitatii (batai anormale).
Durerea nu este pulsatila, cu caracter de junghi, intepatura, nu e influentata de miscarile respiratorii, ale cutiei toracice sau membrelor superioare, nu se accentueaza la palparea/presiunea regiunii dureroase, nu e ameliorata de ingestia de alimente (lichide sau solide).
Cauza anginei pectorale o reprezinta ingustarea semnificativa a uneia sau mai multor artere coronare.
Angina pectorala poate fi de 3 feluri:
Angina pectorala stabila – cunoscuta si sub denumirea de angina pectorala de efort, este o manifestare clasica a ischemiei miocardice.
Acest tip de angina apare in timpul unei activitati solicitante, la efort, precum si in timpul activitatilor sportive sau in timpul activitatilor casnice, dar poate aparea si dupa o masa copioasa sau din cauza stresului. Simptomele dispar, de regula, in acest caz, dupa repaus de cateva minute si administrare de nitroglicerina sub limba.
Angina pectorala instabila – acest tip de angina pectorala creste in intensitate si este o forma a sindromului coronarian acut. Acest tip de angina apare in timpul odihnei si dureaza mai bine de 10 minute, in unele cazuri chiar 4-6 saptamani. Intensitatea sa creste treptat. Acest tip de angina poate semnala un infarct.
Angina pectorala variabila – poarta denumirea de angina vasospastica sau angina Prinzmetal si este cauzata de un spasm la nivelul arterelor coronare provocat de ingustarea temporara a arterelor. Acest tip de angina poate aparea si in timpul desfasurarii unor activitati, dar si in timpul repausului si este ameliorata prin tratament medicamentos.
Simptome angina pectorala
Disconfort sau durere in piept (sub forma de presiune, gheara, junghi sau arsura)
Durere localizata in epigastru, spate, gat, maxilar sau umeri
Durere intensificata in timpul efortului fizic, al mesei, in timpul expunerii la frig sau la stres emotional
Durere care nu isi pierde intensitatea la schimbarea pozitiei corpului, in timpul tusei sau a respiratiei in ritm diferit
Probleme de respiratie
Ameteli, greata
Oboseala
Diagnosticare angina pectorala
Medicul poate pune diagnosticul in urma efectuarii urmatoarelor analize:
Radiografia toracica
Test ECG de efort
Computer tomograf cardiologic
Angiografie
In urma acestor analize, medicul va pune diagnosticul si va recomanda un tratament adecvat.
Factori de risc angina pectorala
O serie de factori cresc riscul de aparitie a anginei pectorale, printre care:Varsta de peste 45 de ani la barbati si peste 55 de ani la femei
Fumatul
Diabetul
Dislipidemia
Istoric in familie in ceea ce priveste bolile cardiovasculare
Hipertensiune
Boli renale
Obezitate
Sedentarism
Expunere prelungita la stres
Colesterolul marit
Hipertensiunea arteriala
Cand e cazul sa apelezi la medic
Daca durerea sau disconfortul din zona pieptului persista mai mult de cateva minute, ar trebui sa apelezi la ajutorul unui medic intrucat este posibil sa urmeze un infarct. Apeleaza la ajutorul cuiva pentru a ajunge la spital, nu conduce tu.
Complicatii angina pectorala
Angina pectorala poate aparea oricand, insa nu iti pune intotdeauna viata in pericol. Exista si cazuri grave, in care o angina pectorala se poate dovedi a fi atac de cord. Pentru a stabili natura durerii din piept, trebuie sa stii ca simptomele care anunta un atac de cord sunt:
Durere puternica in piept, care dureaza mai bine de cateva minute
Durere care se extinde pana la umeri, brate, chiar si pana la maxilar
Durere puternica in partea superioara a abdomenului
Respiratie greoaie
Greata si varsaturi
Lesin
Surse: www.clinicco.ro
doc.ro
This website uses cookies.